duminică, 1 iunie 2014

Un lucru

... e cert: cand ma duc eu la tara ploua. Dar nu ploua doar atunci. Nu. Incepe sa ploua cu o zi inainte, ca sa fim siguri-siguri ca nu voi putea intra in gradina. Acum, spre exemplu, a plouat de vineri. Toata ziua, mult si bine. Apoi, sambata a plouat cu intermitente, dar ce folos (intermitentele, ma refer) daca pamantul era foarte moale. Iar duminica.... soare si frumos. Noi am ajuns la tara vineri seara tarziu (pe la 11.30). Asadar, sambata am stat in hambar, in hamac, si am citit. Nu ma pot vaita, a fost mai mult decat perfect, insa as fi putut sa fac atatea... inclusiv sa tund iarba din livada...

Insa poze am putut face.
Gradinile - de legume si de flori - sunt foarte bine. Livada, cred eu, e bine si ea. Catelu... catelul va fi subiectul altei postari. Acum despre legume:
Sunt absolut uimita de tot ce se intampla acolo. Si mi-s dragi toate... de numa' :)
Rosiile par ca acolo e locul lor
 (probabil ca sunt subiectiva, dar ale mele parca sunt cele mai frumoase, in comparatie cu ale vecinilor - ce am putut sa vad asa... prin gard :)) )
Castravetii mi-au dat peste cap tot ce invatasem eu la scoala, adica faptul ca din floare se naste fructul. La orice, fructe, flori, buruieni... toate. Stiam ca mai intai apar florile, care flori, polenizate, vor face fructul. Ei nu, castravetii mei au ca petiol fructul. Adica floarea e in varful castraveciorului mic, care cu timpul creste, dar floarea e tot in varful lui...
Acum doua saptamani am crezut ca mi se pare, sau ca au facut asa in urma socului mutarii... sau... dar nu. Asa sunt toti castraveciorii... Si i-am analizat bine, pentru ca stiam ca trebuie sa-i carnesc (cred ca am retinut bine termenul, adica sa le rup varful, sa lastareasca). Ei... da' carneste-i daca poti. Acolo in varf e o aglomeratie de flori, frunze si castraveciori... incat eu n-am inima sa-i rup... Nu stiu cum vom proceda, dar deocamdata ii las asa.
Ardeii... acum vad ca pe ei nu i-am pozat indeajuns :)) Unii dintre ei sunt inca mici, dar par ok, altii au bobocei
La foarte multi am vazut ca frunzele din varf sunt cam crete... probabil ca au ceva... M-am uitat, dar n-am vazut ce ar fi putut sa le dauneze. Dar pentru orice eventualitate am pus de un macerat de urzica (pentru ca tataneasa nu am reusit sa o identific... toata lumea pe care intreb habar nu are... Am coborat la o margine de padure cu poza tatanesei pe tableta, dar nu am gasit nimic asemanator...).
Vinetele... ei, ele, saracutele, desi au fost cuminti si m-au ascultat in stadiu de rasad, acum se acomodeaza greu in pamant. Ele nu au fost separate fiecare in paharutul ei si cand le-am pus in pamant le-am pus efectiv cu radacina goala-goala. Dar chiar si asa, au supravietuit cele mai multe. Poze nu le-am facut...

Ce m-a mai uimit in gradina a fost patrunjelul :))
Am simplu si din cel cret, iar acesta din urma mi-e tare drag. E asa frumusel... si, pentru ca asa mi-am propus, am mancat salata cu patrunjel (cret). Si a fost foarte buna :)). Pe copila (inca) nu am convins-o, dar lucrez in acest sens.

Si, pentru ca in gradina sunt vecini de parcela, aceasta cred ca este telina (am luat prin eliminare: morcov nu poate fi, ridiche nici atat, fasole, mazare nu...)
Bobul... bobul e chiar un frumos
Cand i-am facut poza am vazut ca unele plante au puricii aia negrii pe ele... Va primi si el urzica. Pana acum nu pare sa-l afecteze, dar mai stii...
Asta este toata "plantatia" de bob.

Ei... si acum artileria grea:
Mazare



Si ... si prima rosioara!!!!




In ansamblu, gradina de legume este peste visele mele cele mai frumoase, deocamdata. Mi-e atat de drag de ea si ma felicit din toata inima ca am pus craite, galbenele si busuioc printre rosii. Deocamdata doar cateva craite au facut floare (desi mai mult de 8-10 cm nu au), insa efectul e ....
La anul voi pune in toata gradina de legume flori. Este absolut un vis.
A.. si ca tot vorbim de "vracii" rosiilor, am vazut o gargarita intruna din "htanitoarele" mele
Ceea ce m-a motivat si am schimbat toate stafidele din toate "hranitoarele".

Cam atat deocamdata.
Eu cred ca e bine.

PS: uitasem: cred ca eu am semanat si palamida. Alta explicatie nu gasesc. Cresc pe randuri, la distante egale... Alta explicatie nu este :))
















2 comentarii:

  1. Semintele de palamida pot fi aduse foarte usor de vant. La mine, in gradina de la tara, e buruiana nr. 1. Se cer masuri radicale, altfel va fi jale.
    Eu, in mica gradina de la oras am pus pe potecile dintre straturi, tocatura de crengi. Intru cand vreau. Straturile nu le mai sap cu harletul. Le mulcesc abundent.

    RăspundețiȘtergere
  2. Probabil ca le voi mulci si eu (prima data cand voi tunde iarba).

    Multumesc de vizita!

    RăspundețiȘtergere