Plina de viata

este curtea mea.
Fluturi, multi si colorati

O soparla (care ne-a lasat cu gura cascata. Pe unii de frica, pe altii de uimire si pe fiica-mea de incantare)

Gargarite, care nu au descoperit "hranitoarele" puse pentru ele. Asadar, am zis ca daca voi nu ati gasit calea, sa v-o aratam noi. Si copilul a dus la una din hranitoare o gargarita.

Desi parea gargarita, a muscat-o de palma, dar nu ne-am pierdut cu firea si am bagat-o in furtunul acela cu stafida in el. Totul a fost bine si frumos, a mancat (sau doar a muscat, ca si pe copil) si apoi a iesit de acolo... Numai ca ceva s-a intamplat si gargarita noastra a avut un comportament mai mult decat ciudat. Initial a stat cu toate aripile desfacute si dadea din cateva picioare

Apoi, pusa de noi pe un copac, si-a strans o parte din aripi, s-a dat cu burta-n sus... dadea din picioruse...
Copilul mai ca incepuse sa planga ca a omorat gargarita. M-a somat sa demontez "hranitoarele" pentru ca nu sunt bune de nimic... Eu am stat sa analizez situatia sa gasesc o explicatie de ce, o gargarita aparent normala, s-a comportat asa... Alta solutie nu am gasit decat ca acea stafida s-a transformat in vin si s-a imbatat gargarita... Nu stiu daca explicatia gasita de mine e plauzibila, dar aveam nevoie de una... Pana la urma am plecat si nu stim daca gargarita si-a revenit pana la urma... Insa lucru curat nu a fost...

Dar ca vorbeam ca gradina mea e plina de viata, inclusiv migdalul, de la care-mi luasem gandul, a produs lastarasi noi si pare ca a revenit la viata (poza e de slaba calitate, dar nu mai caut alta)

Si tot astazi le-am facut cunostinta cu noua lor casa, rasadurilor mele. Sper ca le-a placut si sper sa se acomodeze cat mai repede (acum suntem la faza de aclimatizare, in grija parintilor mei, si am emotii mari)

Zilele acestea a plouat foarte mult. Multe zile si multa apa. Au fost inundatii mari in multe zone, inclusiv in comuna noastra. Pamantul e ca un burete plin cu apa. Musteste la fiecare pas, de zici ca mergi prin balta... asa se aude (asta pe unde e iarba, ca pe unde nu-i iarba mi s-a afundat piciorul pana la glezna in pamant). Nu stiu cum vom putea planta rosii si alte cele, ca oamenii locului spun ca o saptamana cu soare si fara pic de apa ar trebui ca sa poti intra in gradina, iar meteorologii spun ca de miercuri va ploua iar. Om vedea.

Oricum, a doua zi de Pasti a fost una mai mult decat relaxanta. Livada ne-a incantat si azi si a devenit locul preferat de lenevit.

Hristos a inviat!